Bio

M-am născut în 1982, la Bucureşti, ca urmaş al unei ramuri a vechilor boieri şi moşneni Poenari din Ialomiţa. Am făcut liceul la Colegiul Naţional „Spiru Haret” şi sunt absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti (2005). Am devenit doctor în istorie al aceleiaşi universităţi, în 2011. Teza de postdoctorat cu titlul Impactul Primului Război Mondial asupra descendenţilor boierimii române am scris-o, în 2014-2015, în cadrul unui proiect coordonat de Academia Română.

Am studiat şi în străinătate, la Universitatea Paris IV – Sorbona, la Centre de Recherches en Histoire du XIX^e Siècle, la Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris şi la Universitatea de Vară a European College of Liberal Arts (ECLA) din Berlin.

Am lucrat ca expert în cadrul Institutului Cultural Român (2007-2008, 2015-prezent) şi în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, la Direcţia Afaceri Europene (2012). Am fost consultant al Casei Regale a României (2007-2008). În 2013 am fost director al Departamentului Memoria Exilului Românesc din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). În perioada 2018-2020 am fost director general şi director general adjunct în cadrul Institutului Cultural Român.

În anul 2009 am iniţiat proiectul personal de cercetare „Memoria elitelor româneşti”, dedicat descendenţilor familiilor boiereşti şi notabile româneşti, care a presupus sute de ore de mărturii audio şi video înregistrate, zeci de mărturii scrise, zeci de documente inedite salvate, sute de fotografii scanate etc. În 2018 am creat site-ul „Poveşti cu blazon”.

Am participat la câteva zeci de conferinţe ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Am avut, de-a lungul anilor, sute de intervenţii pe subiecte istorice şi culturale, la televiziune şi la radio. Am scris în jur de 25 de prefeţe şi postfeţe. 

La 10 mai 2008, Majestatea Sa Regele Mihai I al României mi-a acordat Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate”, iar la 21 iunie 2019, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române mi-a acordat Medalia „Anul Comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri 1918-2018”.

În prezent, sunt lector universitar la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Departamentul de Studii Culturale, Colectivul de Studii Europene (cadru didactic titular din februarie 2019), expert în cadrul ICR şi coordonator al colecţiei „Istorie cu blazon” de la Editura Corint (pe care am iniţiat-o în 2015).

Sunt membru al Comisiei Internaționale pentru Demografie Istorică (ICHD), organizație internațională membră a Comitetului Internațional al Științelor Istorice (ICHS), fondat în 1926 (din august 2022); Fellow al Royal Numismatic Society din Marea Britanie (din iunie 2021); Membru al Royal Historical Society din Marea Britanie (din iunie 2018); membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” din Iaşi, afiliat la Confederaţia Internaţională de Genealogie şi Heraldică (din iunie 2002) şi membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului (din mai 2018); membru al Uniunii Scriitorilor din România (din decembrie 2018); membru al Heraldry Society din Londra (din septembrie 2018); membru al Society for Court Studies din Marea Britanie (din septembrie 2018).

Ascult cu pasiune muzică renascentistă şi barocă, mă simt bine în lumea cărţilor lui Tolstoi sau privind picturile primitivilor italieni, îmi place să călătoresc (am avut şansa să vizitez, până acum, peste 30 de ţări de pe trei continente). Am scris câteva cărţi. Dar cel mai mult îmi place să călătoresc în trecut, să scormonesc vechi arhive, să stau de vorbă cu oamenii şi să ascult poveştile lor. Cred că istoria nu poate şi nu trebuie să ignore destinele individuale.

Mai multe detalii pe site-ul personal: www.filipiorga.com

Publicații

Cărţi (selecţie):

– Filip-Lucian Iorga (editor), De la Stalingrad, cu dragoste. Jurnalul lui Petre Sava, medic militar pe Frontul de Est (1942), și jurnalul soției sale, Luiza, București, Corint Books, 2023 (cartea a primit Premiul „Florin Constantiniu” acordat de Fundaţia Culturală „Magazin istoric” şi a fost nominalizată la Premiul „Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei, acordat de Fundaţia „Ana Blandiana & Romulus Rusan” şi de Fundaţia „Spandugino”).

– Ana Iorga, Filip-Lucian Iorga, Cartea curajului şi a candorii. Ce afli despre viaţă din îndrăznelile bunicului Radu şi din caietul secret al bunicii Ana, Bucureşti, Corint Books, 2022 (cartea a fost nominalizată la Premiile Observator cultural, Ediţia a XVII-a, Secţiunea Memorialistică/Biografie/Jurnal).

– Andreea Panait, Filip-Lucian Iorga, Moşnenii Bărăganului. Istoria crucilor din piatră de la Poiana, judeţul Ialomiţa, Bucureşti, Corint Books, 2020.

– Ana Iorga, Filip-Lucian Iorga, Marea Unire pentru cei mici, Bucureşti, Editura Vremea, 2018.

– Filip-Lucian Iorga, Un cântec de lebădă. Vlăstare boiereşti în Primul Război Mondial, Bucureşti, Corint Books, 2016.

– Ana Iorga, Filip-Lucian Iorga, Mesele de odinioară. De la Palatul Regal la Târgul Moşilor, cu imagini de la Arhivele Naţionale ale României, Bucureşti, Corint Books, 2015.

– Filip-Lucian Iorga, Copilărie regală, Bucureşti, Corint Books, 2014 (cartea a primit Premiul „C. C. Giurescu” al Fundaţiei Culturale „Magazin istoric”, 2015).

– Filip-Lucian Iorga în dialog cu Neagu Djuvara, Trecutul este viu, Bucureşti, Editura Humanitas, 2014 (versiune e-book, 2014).

– Filip-Lucian Iorga, Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române, București, Editura Humanitas, 2013 (cu un Cuvânt înainte de Neagu Djuvara). Versiune e-book, 2014.

– Filip-Lucian Iorga, Le tempérament oecuménique. Entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Jacques Le Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Eric Mension-Rigau, Jordi Savall, Lyon, Editions Baudelaire, 2013.

– Filip-Lucian Iorga în dialog cu Alexandru Paleologu, Breviar pentru păstrarea clipelor, Bucureşti, Editura Humanitas, 2005 (ediţia a treia revăzută, Editura Humanitas, 2012; versiune e-book, 2013).

– Gheorghe Boldur-Lăţescu, Filip-Lucian Iorga, Genocidul comunist în România, vol IV. Reeducarea prin tortură, Bucureşti, Editura Albatros, 2003.

Articole şi capitole în volume (selecţie):

– Studiul „Invented Genealogies, Forgotten Genealogies, Repressed Genealogies, Recovered Genealogies. A Survey About the Romanian Genealogical Knowledge”, în Romània Orientale, nr. 36, Roma, Sapienza Università Editrice, 2023.

– Studiul „A Recently Discovered Testimony Regarding the Refugees in Moldavia, on the Romanian Front of the Great War: the Memoirs of Ioana Perticari”, în Revue Roumaine d’Histoire, Tome LXII, nr. 1-4, Janvier-Décembre, Bucarest, Editura Academiei Române, 2023.

– Studiul “The Romanian ‘moşneni’ and ‘răzeşi’: free peasants or aristocrats?”, în volumul Actas Congreso Internacional de las ciencias genealógica y heráldica Madrid 2020, 20-23 octubre 2021, Madrid, Ediciones Hidalguia, 2022.

– Studiul „Le parler des descendants de l’aristocratie roumaine. Une analyse socio-linguistique” (împreună cu Ana Iorga), în Lene Schøsler, Juhani Härmä (éds.) avec la collaboration de Jan Lindschouw, Actes du XXIXe Congrès international de linguistique et de philologie romanes (Copenhague, 1-6 juillet 2019), Volume 2, Strasbourg, Société de Linguistique Romane, Éditions de linguistique et de philologie, 2021.

– Studiul “Thou shalt not remember. Memory and oblivion among Romanian aristocrats, during the communist regime and after its collapse”, în volumul Mihai-Bogdan Atanasiu, Cristian Ploscaru (edited by), Social and Administrative Elite in the Romanian Space (15th – 19th Centuries), Konstanz, Hartung-Gorre Publishers, 2020.

– Studiul „Prin muncă şi energie spre Ideal. Consideraţii pe marginea unui text inedit scris de primul ofiţer român căzut în Marele Război”, în Victor Spinei, Gheorghe Iacob, Ionuţ Nistor (coordonatori), Istorii ale Marelui Război şi ale Unirii de la 1918. Volum al Congresului Naţional al Istoricilor Români, Iaşi, 29 august-1 septembrie 2018, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2019.

– Capitolul „Mircea Carp. Aiasta chiar se poate!”, în Cosmin Budeancă (volum îngrijit de), Mircea Carp. Un veac dăruit ţării, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Memoria, 2023.

– Studiul „The Onou Family: from the Moldavian country squires to the aristocrats who played a role in the Russian diplomacy during World War I and the Bolshevik Revolution”, în Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XX, Nr. 1(27)/2015.

– Studiul „The Memory of the Romanian Elites”, în Analele Universităţii din Craiova, Seria Istorie, Anul XIX, Nr. 2(26)/2014.

– Capitolul „Memory Helps Us Not Vanish”, în Daniel Teodorescu, Gheorghe Boldur-Lăţescu, The Re-Education Experiment in Romania. A Survivor’s Views of the Past, Present and Future, New York, Nova Science Publishers, Inc., 2013.

– „Petre Mavrogheni. Diplomatul gentilom”, în Revista Institutului Diplomatic Român, Anul II, Numărul I (III), Semestrul I, 2007.