Potrivit lui Ian Browne, „dublu-gândit este un proces destul de normal în mintea majorității oamenilor. Geniul lui G. Orwell a fost să îl încorporeze în romanul său într-un mod care să ne atragă atenția asupra lui într-un mod dramatic. Cu toții reușim să credem lucruri contradictorii în același timp. Și trecem adesea prin niște stări de eschivare foarte complicate atunci când oamenii ne explică contradicțiile noastre”.
Citește mai multe
Prin cultura populară, literatură, cinematografie, drept, economie, psihologie și alte domenii, mononormativitatea se referă la propagarea ideii că o relație de cuplu stabilă este singura soluție morală. Relațiile sexuale cu mai mulți parteneri sunt fie ignorate în aceste portretizări media ale iubirii ideale, fie atacate. De pildă, legislația care oferă dreptul la căsătorie persoanelor de același sex se aliază cu textele culturale populare pentru a limita dragostea dintre persoanele de același sex la una mononormativă (Rothschild, 2018: 38-39). Monogamia este considerată una dintre structurile patriarhale care oprimă femeile și minoritățile sexuale, în acest punct ideologia feministă intersectându-se cu ideologiile eliberării: „Monogamia în cultura populară este o structură de gen care funcționează în cadrul ordinii patriarhale” (trad. aut.). (Rothschild, 2018: 38).
Citește mai multe
De acuratețea istorică a producției știm că s-a ocupat Mihai Burcea. Dar, pentru actori, ce a presupus documentarea pentru un astfel de film?
Citește mai multe
Fenomenologia, prin natura sa autoreflexivă, nu poate fi încadrată în tiparele metodologice obișnuite, ci se constituie mai degrabă într-o relație de interdependență cu obiectul curiozității. Cu alte cuvinte, metodologia este cumva implicată în actul gândirii, cele două neputând fi separate atunci când folosim fenomenologia ca modalitate de a înțelege anumite realități (în cazul doctoratului lui Barnacle, ca modalitate de a înțelege dorința)
Citește mai multe
Ca orice oraș tradițional, Bucureștiul medieval avea o dezvoltare organică, cu predilecție dictată de necesitățile locuitorilor.
Citește mai multe
Considerat de unii critici drept primul roman „valoros” din literatura română, Ciocoii vechi și noi, de Nicolae Filimon, se remarcă prin realismul său.
Citește mai multe
Pornind de la reprezentarea Sfântul Ieronim, singur, traducând Biblia în latină, reprezentare popularizată de pictori precum Domenico Ghirlandaio, Albrecht Dürer și Jan van Eyck, numeroase portretizări ale oamenilor de litere vor continua să reproducă această imagine convențională. Portretul lui Desiderius Erasmus, de Quinten Massys [Fig. 1] sau Portretul lui Ugolino Martelli, realizat de Agnolo Bronzino [Fig. 2] sunt reprezentări ale unor intelectuali, care țin sugestiv o carte în mână.
Citește mai multe